Biroul Național de Statistică informează că, în anul 2025:

• suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 6,7 mii ha, municipiul Chișinău deținând cea mai mare pondere în suprafața spațiilor verzi - cca 65,8%;

• lungimea porțiunilor de străzi orășenești iluminate a constituit 3,5 mii km, gradul de iluminare la nivel de țară constituind 83,0%.

Spații verzi urbane

Spațiile verzi de folosință generală au ocupat cea mai mare suprafață din spațiile verzi urbane

În anul 2025, suprafața spațiilor verzi în localitățile urbane a constituit 6,7 mii ha, ceea ce a reprezentat 13,6% din suprafața terenurilor din intravilanul localităților urbane (în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul 2024).

Distribuția pe tipuri a suprafeței spațiilor verzi, comparativ cu anul 2024, a suferit unele schimbări nesemnificative. Astfel, în anul 2025, suprafața spațiilor verzi urbane era formată în proporție de 68,3% din spații verzi de folosință generală (scuaruri, grădini, parcuri etc.), 19,1% erau spații verzi cu acces limitat (parcuri sportive, spații verzi pe lângă instituțiile de învățământ și locuințe, spații pentru recreerea copiilor și tineretului etc.), 7,7% - spații verzi din zonele turistice și de agrement, 3,0% - spații verzi cu profil specializat (grădini botanice, zoologice și dendrologice etc.) și 1,9% - spații verzi cu funcții utilitare (plantații pentru consolidarea terenurilor de protecție contra incendiilor și a surselor de apă etc.) (Figura 1).

Figura 1. Structura suprafeței spațiilor verzi din cadrul perimetrului localităților urbane, în anul 2024 și 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Municipiile Chișinău și Bălți dețineau cea mai mare suprafață a spațiilor verzi

Repartizarea spațiilor verzi urbane pe regiuni arată că, 65,8% din suprafața spațiilor verzi aparținea mun. Chișinău, 15,2% - regiunii Nord, după care a urmat regiunea Centru – 10,4%, regiunea Sud – 6,1% și UTA Găgăuzia - 2,5%. În top 3 localități urbane cu cea mai mare suprafață a spațiilor verzi s-au situat mun. Chișinău (4,4 mii ha), mun. Bălți (0,3 mii ha) și or. Călărași (0,2 mii ha) (Tabelul 1 din Anexă).

Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în anul 2025, suprafața terenurilor din intravilanul localităților urbane a constituit 49,5 mii ha (cu circa 2,5 mii ha mai puțin decât în anul 2024). Astfel, ponderea suprafeței spațiilor verzi și a străzilor orășenești (convențional spații publice) în suprafața intravilanului localităților urbane a constituit 24,2% (indicator ODD 11.7.1.1) ceea ce este în creștere cu 1,5 p.p. față de anul 2024 (Tabelul 2 din Anexă).

Iluminarea străzilor orășenești

Gradul de iluminare a străzilor orășenești a constituit circa 83% la nivel de țară

În anul 2025, similar cu anul precedent, lungimea totală a străzilor orășenești a constituit 4,2 mii km, iar lungimea porțiunilor de străzi orășenești iluminate - 3,5 mii km. Astfel, gradul de iluminare la nivel de țară a constituit 83,0% (Figura 2).

Figura 2. Gradul de iluminarea străzilor orășenești, pe regiuni, 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Localitățile urbane din UTA Găgăuzia și municipiul Chișinău dețineau cel mai mare grad de iluminare stradală

În profil regional, cel mai mare nivel de iluminare a porțiunilor stradale l-au avut localitățile din UTA Găgăuzia (96,3%) și mun. Chișinău (91,7% - în creștere cu 0,6 p.p. față de anul 2024), iar cel mai mic nivel l-a avut regiunea Sud (73,9% - cu 3,3 p.p. mai puțin decât în anul 2024).

O acoperire mai bună cu serviciu de iluminat stradal (peste 90% din lungimea totală a străzilor) a fost înregistrată în 22 de localități urbane.

Totuși, și în anul 2025 (ca și în anul precedent), în 6 orașe (Cricova, Edineț, Glodeni, Frunză, Bucovăț și Iargara) iluminarea străzilor era asigurată în proporție de până la 50%. Dintre acestea, cel mai mic nivel de iluminare stradală a fost înregistrat în orașele Glodeni (29,8%) și Frunză (36,4%) (Tabelul 3 din Anexă).

Anexă:

• Indicatori principali privind infrastructura edilitară, 2025.

Note:

¹ Informația este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Datele se referă la situația de la sfârșitul anului.

Precizări metodologice:

Informația este elaborată pe baza datelor prezentate de către primăriile orașelor/municipiilor, precum și întreprinderile care gestionează infrastructura străzilor orășenești şi spațiile verzi;

Conform legii nr. 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, spațiu verde este definit ca „sistem armonizat arhitectural, format din elemente ale complexelor peisagistice intravilane și extravilane ale localităților urbane și rurale (peisaje naturale, sectoare ale cursurilor de apă și bazine acvatice, construcții rutiere, horticole, locative), important din punct de vedere estetic, biologic și ecologic, care include, de regulă, o comunitate de vegetație (lemnoasă arborescentă, arbustivă, floricolă și erbacee) și animale”.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Mediul înconjurător/ Infrastructura edilitară
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2026

Direcția Statistică a ONU

• Baza de date globală a indicatorilor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă